agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-12-07 | |
"ostași, vă ordon, treceți prutul!".. iar soldații, crescuți cu povești despre moise&gizăs se porniră a-l trece.. că din cei care l-au trecut unii au trecut apoi și peste nistru nu e destul pentru a mă face să fiu de acord cu relativ recentele epurări de statui și schimbări de nume de străzi.. cât despre motivele oficiale, nu-mi rămâne decât să le urez viață lungă și dureroasă acelora (și pretextelor!), că istoria oricum îi va eradica din propria-i traistă.. nu cunosc statistici reale referitoare la cei trimiși de el spre dincolo prin divese mijloace (și aici mă refer la toți), dar istoria e plină de crime și morți.. iar ca toate crimele generațiilor de pe la noi să cadă pe doi, ambii executați, nu mi se pare corect.. îl sanctificăm (chiar divinizăm, mi se șoptește.. o fi mausul?) pe cel care prin cartiere ar fi fost cazul să fi devenit deja fane babanu', în cărțile de istorie e ștefan cel mare, pe calendarele ortodoxe tot așa, dar cu appendixul "și sfânt", pentru conlocuitorii noștri cu care ne tot amenințăm că ne scapă de Ardeal ar putea fi un banal nagy istvan, cam peste tot big steve, iar undeva chiar "stefan III bogdanowitz of moldavia", deși era iute și degrabă (cine nu știe ce să sune la 1457-1504 și să-ntrebe de fănel grandiosu').. și mai era și un bun cunoscător al interiorului femeii pe cea mai directă cale, indiferent de voința ei, că doar era o onoare, nu? tocmai m-am luminat: poate că cei care acum l-au s[.]f[.]'izat provin dintr-al său catarg.. și cum nu contracepția era atunci marea preocupare prin moldova.. ce-ar fi să-mi trec în calendar ceva strămoș?.. geții sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci.. după indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dacă ar avea o singură conducere și ar fi uniți în cuget, ei ar fi, după părerea mea, de neînfrînt.. dar unirea lor e cu neputință și nu-i chip să se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi.. la ei, la traci, trîndăvia este un lucru foarte ales, în vreme ce munca cîmpului e îndeletnicirea cea mai umilitoare; a trăi de pe urma jafului este pentru ei cel mai frumos fel de viață.. la traci există următoarea rînduială: își vînd copiii pentru a fi duși peste hotare... .. vă amintiți să fi citit așa ceva prin manualele de istorie? fragmente da.. dacă nu, e grav.. vă recomand sinuciderea ca unică șansă de reabilitare, iar înainte de asta-ntrebați-l pe jupânul google[.ro!] la ce v-ar folosi herodotul.. turcii foloseau copii culeși sau furați sau primiți ca ieniceri.. obiceiul există pe la noi de mult, de vândut am vinde orice, voievodul cel mare și sfânt era productiv, de ce nu s-au gândit turcii că-n loc să se bată cu el l-ar putea folosi-ntr-un scop reciproc avantajos?.. e doar o întrebare, la fel ca și cea referitoare la ce-i esențial în bucata preluată mai sus din herodot, ce ni se dă sau din restul?.. adevăruri despre daci s-ar găsi și prin alte părți cum ar fi www.dacia.org, dar a trecut ceva vreme de la ei și.. subiect închis sau deschis, depinde de cititor.. despre 23 august se mai scrie uneori.. dintre variantele care se negociau a fost aleasă cea mai proastă, cum altfel?, doar suntem aceiași! deși unii vor obiecta că mai grav era să ne pricopsim cu încă un "s." în denumirea abreviată a patriei, iar alții că e bine că s-a scăpat de cel recent eliminat din peisajele citadine.. între ce-a fost și ce știm există diferențe? n-am uitat de decembrie 1989: aglomerație, revoluție, împușcăriadă, manipulare, înscenare,...?.. nu doar istoria noastră diferă de ce știm și ni se spune.. cel care m-a adus aici are niște vorbe legate de istoria sua: ...ăia au notat tot, azi am împușcat 3 indieni și 2 bizoni, tu șase (4+2 sau 3+3 mai contează?).. adică doar dau impresia, da' o dau bine, cine e curios de o zi poate afla tot ce se vrea știut despre ce-a fost atunci și pleacă fericit și va deceda informat... .. noi eram pre[a]ocupați cu vecinii doritori de ce-avem noi și caprele lor zbuciumate și nemuritoare când vor câinii din noi ca să notăm (da' jurăm că ști[a]m!).. mie îmi place să citesc despre istoria noastră, țin cu drăculeștii în disputele cu dăneștii (oare mai ține treaba? ar fi interesant să aflăm că-n ceva sat se bat pentru vreo doi metri de pietriș arabil urmași ai celor două partide), mă bucur și acum când îi batem pe turci, unguri sau ruși (la orice sport!), vreau tezaure înapoi nu doar de la moscova ci și de la roma, istanbul, budapesta, santiago de guatemala, banca mondială și restul.. și restul, adică pe lângă poveștile frumos ambalate în eroismul secular, milenar și cum ne-o mai fi aș dori să știm că se știe tot ce se știe și că se banuiește ce se presupune, nu doar bucățele și cosmeticale.. istoria se falsifică sub ochii noștri închiși, dacă n-a spus-o nimeni până acum mare noroc pe mine.. povestea poveștilor ați citit-o? o vreme s-a ascuns și ea pe unde-au pitit-o.. și ca să inchei trist vă întreb de ciobanul cu miorița, despre care nu știu dac-a murit sau nu.. găsitorului recompensă, vorba ziarului..
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate